Obiective Naturale / Chei / Cheile Bulba / Desccriere cheile bulba / 
Desccriere cheile bulba

Cheile Bulba

Cheile Bulba reprezintă un interesant canion calcaros cu pereți înalți, peșteri și izbucuri străbătute de apele Bulbei. Cheile Bulba se remarcă prin frumusețea reliefului carstic cu pereți înalți, stânci, peșteri, dar și prin flora și fauna deosebit de bogate în specii rare, protejate de lege.

Localizare

Cheile Bulbasunt situate în orașul Baia de Aramă, județul Mehedinți.Orașul Baia de Aramă este situat în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți. Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet.Relieful este specific zonei de deal,  altitudinea medie fiind de 275 m.

Elemente geografice

Râul Bulba izvorăște din peștera cu același nume, situată între Baia de Aramă şi comuna Ponoarele. Orașul Baia de Aramă este brăzdat de apele râului Bulba şi de cele ale pârâului Brebina, care ajunge aici din comuna Obârşia Cloşani.

Apele Bulbei şi ale Brebinei sunt umflate de nenumăratele izvoare aflate în zonă şi se varsă în râul Motru, care străbate, la rândul lui, satul Negoeşti, parte a oraşului Baia de Aramă.

Debitul râului Bulba este mărit de numeroasele izvoare care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care țâșnește la poala Cornetului de la baza unei stânci. Numele sugerează puterea cu care izvorul țâșnește, bolborosind pe limba sa, chemându-ne, parcă, să vizităm frumusețilece îl înconjoară. La Bolboros, obișnuiau să se organizezefrumoase petreceri în aer liber până noaptea târziu, mai ales în zilele călduroase de vară. Bolborosul rămâne un loc de poveste care îi așteaptă pe cei însetați de frumusețe. Apele izvorului au fost captate pentru o păstrăvărie aflată în administrarea Ocolului Silvic din Baia de Aramă.

Oraşul este aşezat pe terasa înaltă a Podişului Mehedinţi, într-un ţinut cu denumirea Plaiul Cloşani.

Clima este temperat-continentală, caracteristică dealurilor înalte, cu influențe slabe submediteraneene, respectiv cu ploi de toamnă și ierni blânde.

În Podișul Mehedinți există cele mai numeroase rezervații naturale din România. Rezervații paleontologice: Bahna - punct fosilier; Rezervații speologice: Peștera lui Epuran; Rezervații de peisaj și floră: „Podul natural” și „Pădurea de liliac” de la Ponoarele.

Podişul Mehedinţi este un podiştectonic, formându-se prinprăbuşireauneipărţidinCarpaţi, caurmare a ultimeloreforturi de înălţare a acestora. Are structură cutată,apectcare îl deosebeşte de restul podişurilor.

Geologic, Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline acoperite cu stive de calcare ce au permis formarea reliefului specific.

Altitudinile sunt situate între 500 şi 600 m, altitudini comune podişurilor. Prezența calcarelor face să fie prezent relieful carstic cu diversitate mare a formelor: peşteri, chei, lapiezuri, avenuri, doline, poduri naturale. Acest tip de relief carstic, prin formele si fenomenele caracteristice, ocupă un loc însemnat în peisajul regiunii.

Şisturilecristalinealepodişului au permis construcţiabarajuluiPorţile-de-Fier I. Calcarelesuntexploatateşifolositeîn industria materialelor de construcţii (industria cimentului).

Flora și fauna

Fauna rezervației este una diversificată, alcătuită din mamifere, păsări și insecte.

Animalele sălbatice care trăiesc în pădurile dintre Baia de Aramă şi Valea Cernei se număra: ursul, capra neagră, lupul, cerbul, jderul, vulpea, iepurele, veveriţa, porcul mistreţ, dar şi unele specii mai rar întâlnite la noi în ţara precum: vipera cu corn, scorpionul, broasca țestoasă și o serie de șopârle.

Apele râurilor sunt populate cu păstrăvi (Salmotruttofario).

Flora este bogată în specii rare și protejate. Pe întregul Podiş Mehedinți, îndeosebi pe calcare (cornetele de la Ponoare, Cornetul Babelor, Cornetul Cerboanii, Cornetul Bălţii, Cornetul Jupăneştilor, dar şi pe văile Motrului Sec, Lupşei, Coşuştei şi Topolniţei) se dezvoltă tufişuri de tip submediteranean („șibleacuri”), alcătuite din specii submediteraneene, carpato – balcanice şi sud – europene termofile precum: mojdreanul (Fraxinusornus), cărpiniţă, liliac (Syringavulgaris), corn (Cornus mas), scumpia (Cotinuscoggigria), dârmox (Viburnumlantana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), nuc etc.

Diversitatea ecosistemelor forestiere din cadrul acestei zone este mare datorită reliefului carstic și a climatului relativ blând cu influențe submediteraneene (păduri de fag și amestec fag-molid).

Dealurile sunt bogat împădurite, cele mai importante specii fiind: fagul, gorunul, carpenul, frasinul, stejarul, dar şi bradul sau molidul. Straturile mai bogate de sol sunt acoperite de pajişti şi fâneţe.

Pe lângă relieful săpat de râu în calcarele munților, un punct de atracție îl constituie peșterile, dintre care cea mai cunoscutăeste Peștera Bulba. În cadrul peşterii se remarcă Galeria Vălurilor de Cristal, care se întinde pe o lungime de aproape 1 km. Vălurile au forme variate, fie simple, lineare, ca nişte dungi ce atârnă din tavan, fie au forme de bucle. Această galerie nu este singura, întreaga peştera fiind un real castel împodobit de formaţiuni carstice specifice.