Obiective Naturale / Chei / Cheile Costestilor / Descriere Cheile Costestilor / 
Descriere Cheile Costestilor

Cheile Costeștilor

 

Cheile Costeștilor, cunoscute și sub numele de Cheile Pietrenilor, sunt situate în apropierea satului Bistrița, comuna Costești din județul Vâlcea. Sunt chei în calcare, fiind declarate rezervație naturală.

 

Localizare

 

Cheile Costeștilor sunt localizate în extremitatea vestică a Masivului Buila-Vânturărița, sculptate de Pârâul Costești, afluent de stânga al Bistriţei,care la rândul său își adună izvoarele din nordul Munților Căpățânii. Cheile însoțesc pârâul Costești pe o distanță de 4 km și sunt greu de parcurs pe albia pârâului, însă pot fi admirate de turiști de pe drumul forestier.

Cheile Costeștilor străbat masivul de la nord la sud, având o lungime de 2 km. Traseul pătrunde printre aceste chei prin drumul forestier de deasupra lor. Din cauza prăbușirilor masive, cursul râului Costești a fost acoperit de roci foarte mari și de trene de grohotiș și s-au format râuri de baraj.

 

Elemente geografice

 

Masivul Buila-Vânturărița este secționat de mai multe văi adanci cu aspect de chei.

Evoluția acestor văi a fost legată inițial de fenomenul de epigeneză, ca urmare a instalării lor pe liniile de falie care fragmentau depozitele barremian-aptiene.

Ulterior, adâncirea s-a produs în calcarele jurasice superioare, proces stimulat, pe de o parte, de înălțarea masivului, iar pe de altă parte de subsidența din regiunea subcarpatică.

Râul Bistriţa este un afluent al râului Olt, vârsându-se în acesta în apropierea comunei Băbeni-Bistriţa, între gurile de vărsare ale rîurilor Govora şi Luncavăţ.

Bistrița izvorăşte din Munţii Căpăţânii şi este format prin unirea a două pârâuri principale: Gurgui (vest), cu izvoarele în Curmătura Rodeanu şi Cuca (est), cu izvoarele în Curmătura Zănoaga. Acestea își măresc treptat debitul și se unesc la cantonul Între Râuri, formând râul Bistriţa.

La originea sa sunt mai multe izvoare care pornesc de sub culmile munţilor Văleanu, Rodeanu, Zănoaga, Govora, Netedu. Râul străbate bara calcaroasă a masivului săpând chei în extremitatea sud-vestică a acesteia, adunând apele din Munţii Bulzu şi La Clae (versanţii estici), prin numeroase pâraie (Pârâul Fântânii, Pârâul Bulzului) şi din Muntele Arnota (versantul vestic).

În cursul său meandrat până la Olt, Bistrița străbate dealurile subcarpatice pe o distanţă de circa 42 km, bazinul având o suprafaţă de 384 km2. Dacă se adaugă și lungimea izvoarelor sale și a afluenţilor, lungimea totală este de circa 60 km.

Drumul forestier ce trece prin Cheile Costeștilorurcă la izvoarele râului Bistrița, din Munții Căpățânii, sub vârful Zmeuratului cu o înălțime de 1938 de metri. Înaintea acestui drum,  cheile erau străbătute de o cale ferată forestieră.

 

Flora și fauna

 

Cheile Costeștilor Vâlcene se remarcă prin frumusețea reliefului carstic cu pereți înalți, stânci, peșteri dar și prin flora și fauna deosebit de bogate în specii rare, protejate de lege.

 

Fauna rezevației este una diversificată, alcătuită din mamifere, păsări și insecte.

CheileCosteștilor conferă condiții pentru supraviețuirea unor mamifere importante, precum carnivorele mari reprezentate de urși (Ursus arctos), lupi (Canis lupus) și râși (Lynx lynx).

În acestă zonă trăiesc și mamifere mici, precum pisici sălbatice (Felis silvestris), jderi de pădure (Martes martes), bursuci (Meles meles).

Ierbivorele sunt reprezentate de capre neagre (Rupicapra rupicapra), cerbi și căprioare (Capreolus capreolus).

Apele râurilor sunt populate cu păstrăvi (Salmo trutto fario).

Spectrul faunistic este completat de numeroase specii de insecte, unele consumatoare de lemn (xilofage), altele defoliatoare sau consumatoare de necromasă.

Pe versantul estic al Cheilor Costeștilor se găsesc atât păduri de fag și molid, cât și vegetație specifică stâncilor calcaroase - habitatul caprelor negre.

 

Flora- Diversitatea ecosistemelor forestiere din cadrul acestei zone este mare datorită reliefului carstic și a climatului relativ blând cu influențe submediteraneene (păduri de fag și amestec fag-molid).

Flora este bogată în specii rare și protejate.Astfel, stâncăriile calcaroase păstrează specii declarate monumente ale naturii: floarea de colț, cetina de negi, garofița albă, tisa, tulichina, lâna caprelor, și peste 20 de specii de orhidee protejate de lege.

Pe lângă relieful săpat de râu în calcarele munților Arnota, un punct de atracție îl constituie cele 22 de peșteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Peștera Urșilor și Pestera Liliecilor. Intrarea în chei este marcată de o cruce de piatră de aproximativ 5 metri înălțime, sculptată în basorelief.