Obiective Naturale / Alte Obiective Naturale / Complex Natural Ponoarele / Descriere Complex Ponoarele / 
Descriere Complex Ponoarele

Complexul Natural Ponoarele

 

Complexul Natural Ponoarele reprezintă o zonă caracterizată prin roci calcaroase care formează diverse forme carstice, doline, avene, peșteri, lapiezuri, galerii. Este o rezervație naturală care a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000.
Localizare

Complexul Natural Ponoarele este situat în Comuna Ponoare, în partea de nord-est a județului Mehedinți. Se întinde pe o suprafață de 100 hectare.

Elemente geografice

 

Complexul Ponoarele se situează în Podişul Mehedinţi.

Clima este temperat-continentală, caracteristică dealurilor înalte, cu influențe slabe submediteraneene, respectiv cu ploi de toamnă și ierni blânde.

În Podișul Mehedinți există cele mai numeroase rezervații naturale din România. Rezervații paleontologice: Bahna - punct fosilier; Rezervații speologice: Peștera lui Epuran; Rezervații de peisaj și floră: "Podul natural" și "Pădurea de liliac" de la Ponoarele.

Podişul Mehedinţi este un podiştectonic, formându-se prinprăbuşireauneipărţidinCarpaţi, caurmare a ultimeloreforturi de înălţare a acestora. Are structură cutată, aspect care îl deosebeşte de restul podişurilor.

Geologic, Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline acoperite cu stive de calcare ce au permis formarea reliefului specific.

Altitudinile sunt situate între 500 şi 600 m, altitudini comune podişurilor. Prezența calcarelor face să fie prezent relieful carstic cu diversitate mare a formelor: peşteri, chei, lapiezuri, avenuri, doline, poduri naturale. Acest tip de relief carstic, prin formele si fenomenele caracteristice, ocupă un loc însemnat în peisajul regiunii.

Şisturilecristalinealepodişului au permis construcţiabarajuluiPorţile-de-Fier I. Calcarelesuntexploatateşifolositeîn industria materialelor de construcţii (industria cimentului).

Flora și fauna

Complexul Natural Ponoarele se remarcă prin frumusețea reliefului carstic care îmbracă o varietate de forme.

Fauna rezervației este una diversificată, specifică zonei de podiș și deal, alcătuită din mamifere, păsări și insecte.

Animalele sălbatice care trăiesc în această zonă sunt: ursul, capra neagră, lupul, cerbul, jderul, vulpea, iepurele, veveriţa, porcul mistreţ, dar şi unele specii mai rar întâlnite la noi în ţara precum: vipera cu corn, scorpionul, broasca țestoasă și o serie de șopârle.

Apele râurilor sunt populate cu păstrăvi (Salmotruttofario).

Flora este bogată în specii rare și protejate. Pe întregul Podiş Mehedinți, îndeosebi pe calcare (cornetele de la Ponoare, Cornetul Babelor, Cornetul Cerboanii, Cornetul Bălţii, Cornetul Jupăneştilor, dar şi pe văile Motrului Sec, Lupşei, Coşuştei şi Topolniţei) se dezvoltă tufişuri de tip submediteranean („șibleacuri”), alcătuite din specii submediteraneene, carpato – balcanice şi sud – europene termofile precum: mojdreanul (Fraxinusornus), cărpiniţă, liliac (Syringavulgaris), corn (Cornus mas), scumpia (Cotinuscoggigria), dârmox (Viburnumlantana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), nuc etc.

Diversitatea ecosistemelor forestiere din cadrul acestei zone este mare datorită reliefului carstic și a climatului relativ blând cu influențe submediteraneene (păduri de fag și amestec fag-molid).

Dealurile sunt bogat împădurite, cele mai importante specii fiind: fagul, gorunul, carpenul, frasinul, stejarul, dar şi bradul sau molidul. Straturile mai bogate de sol sunt acoperite de pajişti şi fâneţe.

Dacă ajungem în zona acestui peisaj carstic, turiștii pot vizita locuri de o frumusețe rară, precum: Podul lui Dumnezeu, Peștera Ponoarele, Lacul Zaton, Pădurea de Liliac, Câmpul cu lapiezuri.

Aceasta zonă carstică îmbracă o varietate de forme. Peștera de la Pod este legată printr-un sifon de Peștera Zaton și de lacul carstic Zaton. Podul Natural de la Ponoarele s-a format prin prăbușirea unui tavan de peșteră, în urma căreia a rămas un arc uriaș numit Podul de la Ponoarele sau Podul lui Dumnezeu. Cel mai mare câmp de lapiezuri din țară se află pe culmea care desparte Podul Natural de Lacul Zaton. Lapiezurile sunt forme de relief caracteristice șiroirii apei pe calcar, fiind niște șanțuri adânci care șerpuiesc în stâncă.

În apropierea localității, datorită climei submediteraneene, se află cea mai mare pădure de liliac sălbatic din țară. Pădurea de liliac este formată și din alte specii de plante rare, cum ar fi: mojdreanul, garnița, cărpinița sau vișinul turcesc.

Peștera de la Pod este văzută de pe câmpul cu lapiezuri, oferind o priveliște încântătoare pentru privitori. Se spune că această biserică a fost construită de localnici pentru a ridica blestemul Sf. Nicodim de la Tismana. Peștera se întinde pe o suprafață foarte mare și adăpostește un numar foarte mare de lilieci. Este greu accesibilă, fiind necesar un echipament special pentru a o vizita.