Obiective Antropice / Cule / Cula IG Duca / Descriere Cula IG Duca / 
Descriere Cula IG Duca

 

Cula I.G. Duca – Măldărești

Cula I.G. Ducaeste una dintre atracțiile turistice din comuna Măldărești, construită în 1812, un monument reprezentativ pentru arhitecturaoltenească încare se împletescarmonios componente tradiționalarhitecturale cu elemente de tip fortificații. 

Localizare

Construcția este situată în comuna Măldărești. Din punct de vedere geografic, comuna se găsește în zona de centru-nord a judeţului Vâlcea, în estul municipiului Râmnicu Vâlcea, la 46 km distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea și la 4 km de Horezu.

ComunaMăldărești se întinde pe o suprafață de 28 de km2 și seînvecinează la vest cu comuna Stroeşti şi Slătioara, la sud cu comuna Cernişoara şi Oteşani, la est cu comuna Tomşani şi la nord cu comuna Vaideeni şi oraşul Horezu.

Istoric

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „cula”, vine din turcescul „kule”, care desemnează un turn. Preluat și adaptat realităților istorice românești, termenul denumește un tip de locuință fortificată sub formă de turn care se compune dintr-un parter înalt, masiv, etaj și retrageri succesive ale zidului în înălțime. Accesul la etaj se face pe o scară interioară.

Aceste turnuri sunt atestate istoric în zona Peninsulei Balcanice, în special în Serbia și Albania, dar și în Bulgaria. În țara noastră ele se întâlnesc numai în zonele învecinate ariei de răspândire, respectiv Oltenia și vestului Munteniei.

Datând de mai bine de trei secole, aceste construcții fortificate au fost ridicate inițial de boierii olteni începând cu anii 1650ca mijloc de apărare atât împotriva invaziilor turcești de „carjaliii” și „pazvangiii” din Vidin și Ada-Kaleh care își desfășurau activitatea în raialele de la Dunăre cât și a cetelor de haiduci care luaseră amploare în acele timpuri.

Prevăzute cu tuneluri secrete, forțărețele domestice se răspândesc în tot spațiul balcanic servind drept mijloc de protecție în calea jafurilor.În prezent, mai sunt doar nouă cule situate doar în partea de vest şi de nord-vest a Olteniei.

Cula I. G. Duca este una dintre bijuteriile arhitecturale care face parte din ansamblul istoric de la Măldărești. Clădirea a fost construită de un membru înstărit al familiei Măldărescu, Gheorghița Măldărescu în anul 1812. Vizitatorii pot vedea pe zidurile de la etaj o inscripție cu anul 1827 dar aceasta este data lucrărilor de ornamentare, cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de stucături care desemnează ornamente arhitectonice în relief (pentru interiorul clădirilor) executate din stuc sau din mortar simplu de ipsos. Materialele folosite pentru acest obiectiv au fost realizate dintr-un amestec din var stins, praf de marmură și praf de cretă.

În 1907, un descendent al familiei Măldărescu a vândut cula, nelocuită la acea dată, lui I. Gh. Duca pe vremea aceea judecător la Horezu. De atunci monumentul poartă numele de cula Duca. Noul proprietar construiește lângă o casă de vacanță.

În 1933, fostul premier al României este asasinat în gara din Sibiu. În anii ‘60, cula a fost complet restaurată și reamenajată.Toate proprietățile revin prin testament celei de-a doua soții, Nadia Duca și dreptul de proprietate este deținut de fiul său Georges Duca după moartea mamei sale.În anul 1972, cula devine muzeu.

În anul 1974, Georges Duca face o donaţie statului român transferând toate proprietăţile de la Măldăreşti deţinute de tatăl său statului român cu titlu de proprietate.

În perioada 2008-2009, cula face însă obiectul unei revendicări din partea lui Radu Roșca, profesor universitar la Sorbona, fiul Nadiei Duca din cea de-a doua căsătorie cu Ion Roşca un important om de afaceri,proprietar al unorFabrici de cărămidădin Bucureşti.

Particularități arhitecturale

Construcția este masivă cu ziduri albe şi drepte. Are plan dreptunghiular cu un ieșind în partea de vest.

La exterior pereții sunt decorați de șase panouri lunguiețe și un brâu puternic. În interior, printre elementele particulare se numără și ornamentele în stucatură care împodobesc tavanele și ferestrele cu motive diverse reprezentând personaje și animale mistice.

Parterul este înalt cu o singură intrare masivă din lemn de gorun comună beciului și părții locuite. Parterul are cinci ferestre de mici dimensiuni care seamănă cu niște metereze şi un singur cerdac în partea din faţă. Otrăsătură specifică stilului caselor boierești din acea perioadă sunt arcadele trilobate din pridvor, susținute de şase coloane scurte. Pentru a păstra aerul pitoresc fațada este împodobită cu câteva ghivece înflorate, pentru armonia arhitecturală.

Amprenta medievală este redată de stâlpii de rezistență care susțin grinzile de lemn alcătuind un decor pitoresc specific românesc în spațiul de la parterul casei cu rol de pivniță.

Edificiul păstrează structura specifică culelor având pe lângă parter încă două nivele. La primul etaj se află trei încăperi (o cameră mare, un iatac și o sală)și etajul al doilea este compus din două odăi, o încăpere mai mică și un cerdac larg. Tavanul cerdacului are trei părți despărțite de motive decorative. Cele două băi au fost mobilate cu piesedin secolulal XIX-lea şi cu obiecte de uz casnic, împodobite cu motive orientale.

O dată cu trecerea proprietății în stăpânirea lui Duca, în 1912, cula este amenajată cu diverse obiecte care reflectă pasiunea lui pentru tradiții si pentru originalitatea meșteșugurilor practicate în împrejurimi. Printre acestea se numără: multiple candele din argint și căldărușe de aramă cu flori suspendate de tavane. Pereții sunt împodobiți cu farfurii lucrate de localnici, icoane vechi strânse de la bătrânii locului, prosoape cu motive populare specifice zonei, cruci și sfeșnice din diverse localități pe unde trecuse marele Duca în vizitele lui prin țară. Podelele sunt acoperite de scoarțe, lăicere și covoare care datează din perioada interbelică.

Duca nu modifică foarte mult ambientul casei care își păstrează elementele de bază din 1912. Interiorul clădirii încearcă să reconstituie viața de zi cu zi a începutului de secol.

O particularitate a mobilierului este reprezentată de sobele cu olane, al căror model diferă de la o încăpere la alta, adevărate mărturii ale activităților cu care se îndeletniceau localnicii în trecut. Accentele locale se îmbină armonios cu accesoriile orientale: o narghilea, o pereche de papuci turcești cu vârfurile îndoite și prinse cu ciucuri, un Coran legat în fildeș.

Sobele sunt fie simple, tărănești, fie sunt prevăzute cu guri de încărcare care sunt în altă cameră. Cel mai vechi element al constucției este însă gardul culei Duca, care a fost construit o dată cu ridicarea clădirii, în anul 1812.

Datorită ambianței de epocă, cula a servit drept cadru pentru turnarea unor scene din cele trei producţii cinematografice românești–„Iancu Jianu – Haiducul”, „Neînfricaţii”şi „Drumul Oaselor”.

Autenticitatea ansamblului arhitectural din care face parte această construcție a atras atenția prințului Charles care cu ocazia vizitei sale în România a achiziționat o serie de proprietăți din zonă în dorința de a dezvolta o serie de activități. Măldăreştenii sunt foarte mândri de această bijuterie arhitecturală spunând că ea atrage deopotrivă românii și străini.

Obiective culturale

Principala atracție turistică în comuna Măldărești este „Complexul Muzeal Măldărești”, situat într-un cadru pitoresc reunind Culele Greceanu, Duca, precum și „Casa Memorială I.G.Duca”.

Conform Listei Monumentelor Istorice 2010, pe teritoriul comunei Măldăreștise regăsesc următoarele monumente istorice:

v Situl arheologic de la Măldărești, cod LMI VL-I-s-B-09551;

v Valul de pământ, cod LMI VL-I-m-B-09551.01;

v Așezarea care datează din epoca bronzului, cod LMI VL-I-m-B-09551.02;

v Biserica „Sf. Nicolae” şi „Sf. Voievozi” cod LMI VL-II-m-A-09812.03, alăturată incintei Cula Greceanu datează din 1774 – 1790. Construirea bisericii este atribuită lui jupân Gheorghe Măldărescu, fiul său Constantin Măldărescu și soția sa Eva și face parte din patrimoniul cultural național. Monument istoric de categoria A, biserica are trei hramuri, deci trei sfinți ocrotitori: Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe și Sfinții Voievozi. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și două turle pe baze cubice, cea a clopotniței fiind hexagonală și cea a Pantocratorului octogonală. Ferestrele sunt retrase, cele exterioare au cărămizi în relief așezate pe muchie și împodobite în colțuri de figuri antropomorfice. Pridvorul este susținut de zece coloane de zidărie. Biserica păstrează picturi murale originale;

v Conacul Pleşoianu (Sanatoriul TBC) cod LMI VL-II-m-B-09814, datează din secolul al XX-lea;

v Biserica de lemn „Sf. Dumitru” cod LMI VL-II-m-B-09815 construită în anul 1588 de pitarul Dumitrache Măldărescu;

v Casa Memorială I. G. Duca, ridicată în 1912 pentru a fi folosită drept casă de vacanță funcţionează în prezent ca muzeu - monument de arhitectură.

Pe teritoriul comunei Mășdărăști există patru unități de învățământ dintre care trei școli și două grădinițe.

Potențialul turistic al comunei este determinat de existența monumentelor istorice,dar și de elemente de patrimoniu etnocultural: arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice „Oltenia de sub Munte”, costumul popular oltenesc, cu opreg şi maramă, cusături, ţesături şi covoare olteneşti, meşteşuguri rare pe cale de dispariție.

O altă atracție turistică sunt sărbătorile tradiţionalelocale, cu tentă religioasă, dar și cele organizate cu ocazia zilei comunei Măldăreşti atestată documentar la data de 12.06.1504 de Radu cel Mare, primele mărturii arheologice datând din 1791Pisania de la Biserica Veche Măldărești”.