Obiective Antropice / Cule / Cula Tatarascu / Descriere Cula Tatarascu / 
Descriere Cula Tatarascu

Cula Tătărescu – Curtișoara

Cula Tătărescueste una dintre principalele case istorice din ansamblul arhitectural Gheorge Tătărescu expusă la Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești din Curtișoara și construită în 1941 de soții Tătărescu în Poieni Rovinari.Ansamblul este compus din casa – culă Gheorghe Tătărescu, biserica familiei cu hramul Sf. Gheorghe şi casa Antonie Mogoş, achiziţionată de către familia Tătărescu din satul Ceauru, comuna Băleşti.

Localizare

Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești unde se află obiectivul este situat în satul Curtișoara. Din punct de vedere geografic, satul se găsește la numai 10 km nord de Târgu-Jiu, capitala judeţului Gorj, pe partea dreaptă a şoselei naţionale.

În prezent Curtișoara este un cartier al orașului Bumbești-Jiu și se află în partea de sud-est a acestuia, la granița cu municipiul reședință de județ. Printre vecini se numără Tetila, Lăzăreşti și Pleşa.

Istoric

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „cula”, vine din turcescul „kule”, care desemnează un turn. Preluat și adaptat realităților istorice românești, termenul denumește un tip de locuință fortificată sub formă de turn care se compune dintr-un parter înalt, masiv, etaj și retrageri succesive ale zidului în înălțime. Accesul la etaj se face pe o scară interioară.

Aceste turnuri sunt atestate istoric în zona Peninsulei Balcanice, în special în Serbia și Albania, dar și în Bulgaria. În țara noastră ele se întâlnesc numai în zonele învecinate ariei de răspândire, respectiv Oltenia și vestului Munteniei.

Datând de mai bine de trei secole, aceste construcții fortificate au fost ridicate inițial de boierii olteni începând cu anii 1650ca mijloc de apărare atât împotriva invaziilor turcești de „carjaliii” și „pazvangiii” din Vidin și Ada-Kaleh care își desfășurau activitatea în raialele de la Dunăre cât și a cetelor de haiduci care luaseră amploare în acele timpuri.

Prevăzute cu tuneluri secrete, forțărețele domestice se răspândesc în tot spațiul balcanic servind drept mijloc de protecție în calea jafurilor. În zilele noastre, mai sunt doar nouă cule situate doar în partea de vest şi de nord-vest a Olteniei.

Cula Tătărescu este una dintre cele nouă astfel de construcții din România. Un aspect interesant care ține de originea clădirii este faptul că ea a fost ridicată în localitatea Poiana în urma unei călătorii efectuată în Gorj de soţii Gheorghe şi Arethia Tătărescu.

În anul 1919, Gheorghe şi Aretia Tătărescu au cumpărat pământul şi Cula Poenaru de la familiile Carabatescu şi Dincă Schileru şi s-au instalat la Poiana Gorj, la 15 km de Târgu-Jiu apoi au cumpărat (1934) şi refăcut Casa Mogoş (arhitect I. Trăjănescu) cu destinaţia casă de oaspeţi.

Inițial casa a funcționat ca o componentă a reședinței de vară. În 2000, ansamblul arhitectural a fost mutat în locul unde se află astăzi, la Muzeul de Arhitectură Populară de la Curtişoara deoarece în zonă se efectuau niște lucrăriri carbonifere.

Decizia strămutării aparține fiicei ilustrei familii, Sanda Maria Tătărescu-Negropontes. Amplasarea (2000-2002) pe noul teren s-a făcut respectând cât mai fidel dispunerea şi orientarea fiecărui obiectiv, astfel încât ansamblul să reamintească pe cât posibil de vechea curte boierească din localitatea Poiana (arhitect Dumitru Florescu).

Particularități arhitecturale

Cula Poenaru-Tătărescu: este o veche casă boierească construită la mijlocul secolului al XVIII-lea de familia Poenaru.

Familia Gheorghe şi Aretia Tătărescu cumpără casa, o consolidează, o repară (1920-1921) şi o transformă radical (1923), realizează o instalaţie sanitară şi mai târziu, instalaţie de curent electric (1923-1935), baie la etaj, cămine din teracotă smălţuită, parchet (1933), tâmplărie din lemn de stejar (1923).

Monumenul este reprezentativ pentru arhitectura județului Gorj. Cula Tătărescu este amplasată în mijlocul unei livezi de pomi fructiferi, fiind decorată la intrare cu patru statui antice reprezentând lei, aduse de la Sarmisegetuza Ulpia Traiana.

Edificiul respectă forma unei cule fiind ridicată pe trei nivele (caturi) pe un platou ce domină valea Jiului oferind o priveliște deosebită spre sud în direcția Targu Jiu.

În interior este o expoziție de obiecte de uz casnicși costume tradiționale țărănești.

Încăperile sunt mobilate cu piese autentice și decorate cu poze reprezentând membrii familieiTătărescu și diverși invitați ai acestora printre care și Brâncuși, Brătianu, Regele Carol al II-lea etc.

Obiective culturale

Principala atracție turistică în Curtișoara este monumentul istoric, cu cod LMI GJ-II-a-A-09256, denumit „Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești”.Printre obiectivele întâlnite aici se numără casele din diverse zone ale judeţului Gorj: Dobriţa, Ţicleni, Brădiceni, Găleşoaia, Bălăneşti, Olari, Cărbuneşti-sat, Romaneşti, Cârşigei, Timişeni, Baia de Fier, Racoţi, Părău-Pripor, Bumbeşti-Jiu, Glodeni.

Ansamblul arhitectural Tătărescu mai cuprinde pe lângă Cula Tătărescu și următoarele elemente:

v  Casa Antonie Mogoş: cumpărată şi strămutată de Aretia Tătărescu în 1934 cu rol de casă de oaspeţi, după modelul casei cu acelaşi nume care se găseşte expus la Muzeul Ţăranului Român. A devenit locuibilă după o serie de transformări. Interiorul este rustic, cu pardoseli din parchet de stejar, pereţi simpli tencuiţi şi văruiţi;

v  Biserica: o construcţie veche de lemn, de la începutul secolul al XIX-lea, renovată în anii 1923-1924 după cumpărarea domeniului, devenind paraclis al familiei Tătărescu. Icoanele care orneză catapeteasma dintre altar și naos sunt pictate în tempera datând din 1835-1845 şi porţilesunt rustic. Biseria are un iconostas, două jilţuri şi un candelabru din alamă cu brațe;

v  Clopotniţa din lemn: construită în jurul anului 1923;

v  Poarta din lemn de stejar sculptat care datează din 1846 servind ca intrare în curtea bisericii esteconstruită de Dumitru Pasăre, originar din comuna Băleşti și este situată la intrarea în ansamblul arhitectural;

v  Mormântul strămoșilor familiei Tătărescu de lângă biserică, este o construcţie subterană, cu boltă, cu un postament acoperit cu marmură neagră veneţiană la exterior. Soclul este confecţionat din piatră sculptată;

v  Obiecte din antichitatea daco-romană aduse de la Ulpia Traiana Sarmisegetusaînfățisând doi lei funerari romani din piatră şi capiteluri romane;

v  Casa de locuit a administratorului, ridicată în 1923, cu 3 camere şi cerdac. Din punct de vedere arhitectural, cele două case reprezintă simboluri ale arhitecturii rurale din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.

Mărturie istorică, ansamblul poartă amprenta proprietarului și a omului politic Gheorghe Tătărescu, care reunește sub acoperișul său nume marcante ale epocii: Carol al II-lea, regina Elena, regele Mihai, principele Nicolae, principesele Ileana şi Elisabeta, prinţul George Valentin Bibescu şi soţia lui Martha Bibescu. Aici s-au elaborat planuri şi documente care au influenţat evoluţia politico-economică a României, la care au participat Nicolae Iorga, Ionel Brătianu, Nicolae Titulescu, I.Gh.Duca, Octavian Goga, Grigore Gafencu și alte personalități importante ale vremii.

Alte obiective turistice din zonă sunt :

v  Casa Cartianu, cod LMI GJ-II-m-A-09264, datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea;

v  Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”, cod LMI GJ-IV-m-B-09486, din secolul al XIX-lea;

v  Casa Memorială „Ion Popescu Voiteşti”, cod LMI GJ-IV-m-B-09492, din 1940;

v  Casa Memorială „Tudor Vladimirescu”, cod LMI GJ-IV-m-B-09505, din secolul al XVIII-lea;

v  Casa Muzeu „Constantin Brâncuşi”, LMI GJ-IV-m-B-09493, secolul XIX-lea;

v  Muzeul de Artă;

v  Muzeul de istorie și arheologie „Alexandru Ştefulescu”.

O altă atracție turistică sunt sărbătorile tradiţionalelocale, cu tentă religioasă dar și cele organizate cu ocazia zilei orașului sărbătorită la24 - 25 aprilie când au loc spectacole literar-muzicale, festivaluri ale portului, cântecului și dansului popular.