Obiective Antropice / Centre de etnografie, folclor si arta populara / Centru Etnografic Lelesti / Descriere centru Etno Lelesti / 
Descriere centru Etno Lelesti

Centru de etnografie, folclor și artă populară: Lelești

 

Comuna Lelești se remarcă prin puternicul caracter etnografic exemplificat în mod admirabil în cadrul Muzeului Sătesc de Istorie și Etnografie precum și prin numeroasele biserici de lemn de pe teritoriul comunei, înscrise pe Lista Monumentelor Istorice 2010, care pot fi vizitate și admirate de turiști.

 

Localizare

 

Comuna este situată în Subcarpații Gorjului la o altitudine de 299 m.

Din punct de vedere administrativ,  comuna are în componență următoarele sate: Frățești, Lelești și Rasovița.

 

Etnografie, folclor și artă populară

 

Caracterul puternic etnografic al comunei este foarte bine evidențiat în cadrul Muzeului Sătesc de Istorie și Etnografie din Lelești, inaugurat în anul 1977.

Acestaeste un monument de arhitectură populară ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea ce valorică documente, fotografii, obiecte de uz casnic, unelte și port popular.

Secțiunea de sculptură populară a muzeului cuprinde obiecte valoroase, printre care stâlpi de casă ce datează din anii 1820 și 1870, stâlpi de pivniță din anul 1860, uși de casă și pivniță.

Construcţia este alcătuită din două corpuri legate printr-o tindă cu pridvor ce păstrează motivele tradiţionale gorjene care se regăsesc şi la stâlpii de susţinere:

-  primul corp, aşezat în partea de vest, este alcătuit din două camere: „Hodaia bună” şi „Bucătăria”;

-  al doilea corp este format din trei camere: „Şcoala”, „Camera meşteşugarilor” şi „Camera costumelor populare” - cea mai importantă din punct de vedere artistic.

Numele fiecărei camere provine de la tipul de obiecte expuse în interior. În „Hodaia bună” vizitatorii pot admira războiul de ţesut, lada de zestre, patul tradiţional construit din bârne şi o sobă specifică vremii.

Urmează „Bucătăria” cu ustensilele rustice folosite în trecut. Aici se regăsesc cuptorul şi ţestul, obiecte nelipsite din bucătăria de odinioară, masa rotundă din lemn, vasele din lut, etc. Într-un colţ poate fi admirat pârlăul (un trunchi de copac scobit înăuntru), folosit la spălatul rufelor.

Corpul următor începe cu „Şcoala”. Încăperea aminteşte de începuturile învăţământului rural. Atât băncile din lemn cât şi lădiţa cu nisip arată condiţiile grele în care îşi desfăşurau activitatea dascălii şi elevii. Pe pereţi se pot observa tabloul primului dascăl din comuna Leleşti, Petre P. Popeangă şi fotografii cu generali ai armatei române pe care i-a dat această comună: Georgescu Gheorghe Ion – invalid de război, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul clasa a III-a cu Spade, Rasoviceanu Dumitru Ion – general de brigadă, Rasoviceanu I. Gheorghe – general al corpului de armată „A la suite”, eroul de la Bălăraia, Stâlpul şi Mărăşeşti, distins cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a. De asemenea, turiștii vor găsi aici manuale vechi şi o ţinută militară de gală.

În „Camera meşteşugarilor” se găsește roata olarului, folosită intens în această zonă precum şi o colecţie importantă de cojoace confecţionate manual şi o multitudine de vase de lut: ulcioare, străchini şi oale. Această cameră adăposteşte şi cel mai vechi exponat al muzeului, o coasă dacică cu o vechime de aproximativ 2000 ani. Obiectul a fost găsit şi donat muzeului de către învăţătorul Nicolae Mărgulescu.

Ultima cameră a muzeului găzduieşte o colecţie impresionantă de costume populare tradiţionale din zona Gorjului. Unul dintre cele mai valoroase costume este cel al lui Ion Schileru, promotorul portului schilăresc. De asemenea, aici se găsesc mai multe tipuri de monede şi bancnote cu o vechime considerabilă.

Lângă muzeu se află un pătul tradiţional, confecţionat din lemn şi nuiele, folosit pentru depozitarea porumbului.

Principalele activităţi ale locuitorilor comunei Lelești sunt agricultura, creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului. Aceste ocupații străvechi au ajutat într-o mare măsură la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor în comună. Astfel, cele mai importante sărbători ale comunei sunt:cele ocazionate de Sfânta Maria, pe 15 august, ce se desfăşoară în satul Frăţeşti, şi pe 8 septembrie, când se desfăşoară în satul Leleşti, precum şi Sărbătoarea Teiului, organizată în luna mai.

 

Obiective culturale

 

Turiștii care aleg centrul de etnografie, folclor și artă populară Lelești ca destinație de vacanța pot vizita numeroasele monumente istorice care se regăsesc pe teritoriul comunei:

¨      Biserica de lemn „Sfântul Ioan Gură de Aur”, cod LMI GJ-II-m-B-09320, ridicată în anul 1791 în cătunul Ursăței sat Lelești, comuna Lelești.

¨      Biserica de lemn ,,Sfântul Nicolae”, cod LMI GJ-II-m-B-09321, construită în anul 1773 în satul Lelești, comuna Lelești.

¨      Biserica de lemn ,,Adormirea Maicii Domnului”, cod LMI GJ-II-m-B-09303, ridicată în anul 1825 în satul Frățești, comuna Lelești.

¨      Troița de lemn  care datează din secolul XX, situată în satul Rasoviţa, cod LMI GJ-IV-m-B-09500

¨      Aşezarea medievală de la Frăteşti, cod LMI GJ-I-s-B-09131, pe malul drept al pârâului Șușița, care datează din secolul XIV.