Obiective Antropice / Cule / Cula Cornoiu / Descriere cula Cornoiu / 
Descriere cula Cornoiu

Cula Cornoiu – Curtișoara

 

Cula Cornoiueste una dintre principalele monumente istoriceexpusă la Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești din Curtișoara, o casă boierească înstărită, datând din primul sfert al secolului al XVII-lea.

 

Localizare

 

Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești unde se află obiectivul este situat în satul Curtișoara. Din punct de vedere geografic, satul se găsește la numai 10 km nord de Târgu-Jiu, capitala judeţului Gorj, pe partea dreaptă a şoselei naţionale.

În prezent Curtișoara este un cartier al orașului Bumbești-Jiu și se află în partea de sud-est a acestuia, la granița cu municipiul reședință de județ. Printre vecini se numără Tetila, Lăzăreşti și Pleşa.

 

Istoric

 

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „cula”, vine din turcescul „kule”, care desemnează un turn. Preluat și adaptat realităților istorice românești, termenul denumește un tip de locuință fortificată sub formă de turn care se compune dintr-un parter înalt, masiv, etaj și retrageri succesive ale zidului în înălțime. Accesul la etaj se face pe o scară interioară.

Aceste turnuri sunt atestate istoric în zona Peninsulei Balcanice, în special în Serbia și Albania, dar și în Bulgaria. În țara noastră ele se întâlnesc numai în zonele învecinate ariei de răspândire, respectiv Oltenia și vestului Munteniei.           

Datând de mai bine de trei secole, aceste construcții fortificate au fost ridicate inițial de boierii olteni începând cu anii 1650ca mijloc de apărare atât împotriva invaziilor turcești de „carjaliii” și „pazvangiii” din Vidin și Ada-Kaleh care își desfășurau activitatea în raialele de la Dunăre cât și a cetelor de haiduci care luaseră amploare în acele timpuri.

Prevăzute cu tuneluri secrete, forțărețele domestice se răspândesc în tot spațiul balcanic servind drept mijloc de protecție în calea jafurilor. În zilele noastre, mai sunt doar nouă cule situate doar în partea de vest şi de nord-vest a Olteniei.

Cula Cornoiueste una dintre cele nouă astfel de construcții din România. Construită încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cula este lăsată moștenire de Radu Pistescu logofătului Cornea din Târgu Jiu în 1785.

Constantin Neamțu, guvernatorul Băncii Naționale de la Craiova la acea vreme achiziționează cula, turnul de apă și terenul aferent de la familia Cornoiu în anul 1927. Acesta a mai construit un conac, specific stilului vechilor case boierești, o casă a slugilor și a întreprins unele lucrări de modernizare a edificiului. În anul 1945, proprietarul a fugit în Franța din cauza regimului comunist.

Restaurată în anii 1966-1967 și integrată secției de etnografie a Muzeului Județean Gorj, edificiul servește drept nucleu în jurul căruia între anii 1966 și 1975 se dezvoltă Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj.

În anul 2006 moștenitorii lui Constantin Neamțu au dobândit prin hotărâre judecătorească o suprafață de 5,312 hectare unde se află și 16 case din patrimoniul muzeului.

 

Particularități arhitecturale

 

Cula Cornoiu este o casă boierească ce are ca trăsătură definitorie, o fântână construită în interiorul pivniţei, folosită în caz de pericol, fiind considerată cel mai strălucit exemplar al ge­nului.

Casa este situată într-o zonă mai înaltă ce domină valea Jiului, care oferă o priveliște spre sud în direcția Târgu Jiu.

Clădirea respectă structura arhitecturală specifică genului. Are trei niveluri/caturi (un parter și două etaje), cu o arie construită desfășurată de 365,90 metri pătrați și o arie construită la sol de 122,65 metri pătrați, cu creneluri de tragere la fiecare nivel.

Specificul casei și poziționarea în teren, sunt trăsături care încadrează construcția în tipul de culă de refugiu, de apărare sau locuință temporară.

Cula este compusă din două beciuri accesate prin uși de stejar masive închise cu bârne de lemn poziționate de-a curmezișul. Scara de acces spre primul nivel pornește din unul din beciuri.

Faţada este sobră și caracterizată de pridvorul situat la ultimul etaj cu 5 deschideri care oferă o bună vizibilitate asupra împrejurimilor.

În prezent cula este muzeu etnografic fiind secţie a mu­zeului judeţean de artă populară unde sunt expuse o serie de obiecte tradiționale românești și porturi din regiunea Gorjului.

 

Obiective culturale

 

Principala atracție turistică în Curtișoara este monumentul istoric, cu cod LMI GJ-II-a-A-09256, denumit „Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești”.Printre obiectivele întâlnite aici se numără casele din diverse zone ale judeţului Gorj: Dobriţa, Ţicleni, Brădiceni, Găleşoaia, Bălăneşti, Olari, Cărbuneşti-sat, Romaneşti, Cârşigei, Timişeni, Baia de Fier, Racoţi, Părău-Pripor, Bumbeşti-Jiu, Glodeni.

Printre obiective se numără:

Ansamblul arhitectural Tătărescu format din următoarele elemente:

v  Cula Tătărescu;

v  Casa Antonie Mogoş: cumpărată şi strămutată de Aretia Tătărescu în 1934 cu rol de casă de oaspeţi, după modelul casei cu acelaşi nume care se găseşte expus la Muzeul Ţăranului Român. A devenit locuibilă după o serie de transformări. Interiorul este rustic, cu pardoseli din parchet de stejar, pereţi simpli tencuiţi şi văruiţi;

v  Biserica: o construcţie veche de lemn, de la începutul secolul al XIX-lea, renovată în anii 1923-1924 după cumpărarea domeniului, devenind paraclis al familiei Tătărescu. Icoanele care orneză catapeteasma dintre altar și naos sunt pictate în tempera datând din 1835-1845 şi porţilesunt rustic. Biseria are un iconostas, două jilţuri şi un candelabru din alamă cu brațe;

v  Clopotniţa din lemn: construită în jurul anului 1923;

v  Poarta din lemn de stejar sculptat care datează din 1846 servind ca intrare în curtea bisericii esteconstruită de Dumitru Pasăre, originar din comuna Băleşti și este situată la intrarea în ansamblul arhitectural;

v  Mormântul strămoșilor familiei Tătărescu de lângă biserică, este o construcţie subterană, cu boltă, cu un postament acoperit cu marmură neagră veneţiană la exterior. Soclul este confecţionat din piatră sculptată;

v  Obiecte din antichitatea daco-romană aduse de la Ulpia Traiana Sarmisegetusaînfățisând doi lei funerari romani din piatră şi capiteluri romane;

v  Casa de locuit a administratorului, ridicată în 1923, cu 3 camere şi cerdac. Din punct de vedere arhitectural, cele două case reprezintă simboluri ale arhitecturii rurale din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.

Ansamblul poartă amprenta proprietarului și a omului politic Gheorghe Tătărescu, care reunește sub acoperișul său nume marcante ale epocii: Carol al II-lea, regina Elena, regele Mihai, principele Nicolae, principesele Ileana şi Elisabeta, prinţul George Valentin Bibescu şi soţia lui Martha Bibescu. Aici s-au elaborat planuri şi documente care au influenţat evoluţia politico-economică a României la care au participat Nicolae Iorga, Ionel Brătianu, Nicolae Titulescu, I.Gh.Duca, Octavian Goga, Grigore Gafencu și alte personalități importante ale vremii.

Alte obiective turistice din zonă sunt:

v  Casa Cărtianu, cod LMI GJ-II-m-A-09264, datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea;

v  Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”, cod LMI GJ-IV-m-B-09486, din secolul al XIX-lea;

v  Casa Memorială „Ion Popescu Voiteşti”, cod LMI GJ-IV-m-B-09492, din 1940;

v  Casa Memorială „Tudor Vladimirescu”, cod LMI GJ-IV-m-B-09505, din secolul al XVIII-lea;

v  Casa Muzeu „Constantin Brâncuşi”, LMI GJ-IV-m-B-09493, secolul XIX-lea;

 Muzeul de Artă;

  Muzeul de istorie si arheologie „Alexandru Ştefulescu”.

O altă atracție turistică sunt sărbătorile tradiţionalelocale, cu tentă religioasă dar și cele organizate cu ocazia zilei orașului sărbătorită la24 - 25 aprilie când au loc spectacole literar-muzicale, festivaluri ale portului, cântecului și dansului popular.