Obiective Naturale / Pesteri / Pestera Topolnita / Pestera Topolnita descriere / 
Pestera Topolnita descriere

Peștera Topolnița

 

Peştera Topolniţa din Județul Mehedințieste una dintre cele mai spectaculoase din România, a doua ca mărime din țară şi a 17-a din lume, având o lungime exploratăde 11 kilometri.

Localizare

Peştera Topolniţa este situată în partea centrală a Podişului Mehedinţi, în nord-vestul Mehedințiului între satele Cireșu, Jupâneștişi Marga, la 31 kilometri de Drobeta Turnu Severin.

Comuna Cireșu se întinde pe o suprafață de 5.291,73 ha în partea de nord-vest a județului Mehedinți, şi include următoarelelocalități : Cireșu, Bunoaica, Jupânești.

Istoric

Fiind declaratărezervație speologicăşi monument al naturii, peștera face parte din complexul carstic  „Topolniţa – Epuran”- două peşteri dezvoltate în Cornetul Prosecului, legate prin șase galerii care nu au fost încă explorate.

În peșteraTopolnița s-au descoperit urme care atestă prezența umană încă din neolitic. Menționatăîncă din anul 1880 de cătreV. Dumitrescu sub numele de Peștera Mapului sau Tunelul lui Marga, peșteraTopolnița a fost prima oară explorată de  profesorul Sever Popescu din Turnu Severin, care în anul 1956 a descoperit „Culcușul Vidrelor”. În  anul 1962 specialiștii din cadrul  Institutului de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române, au început o explorare sistematică a peșterii, ajungându-seîn prezent la peste 11 km explorați.

 

Elemente geografice

 

Complexul carstic „Topolniţa – Epuran” şi Cheile Topolniței au fost declarate rezervație naturala, amplasată la o altitudine de 400-600 m cu o suprafață cuprinsăîn fondul forestier de 56,7 ha. Peștera are o dezvoltare de aproape 25 km, fiind  etajată pe cinci niveluri şi compusă din galerii de dimensiuni gigantice cu forme endocarstice unicat din punct de vedere științificși peisagistic.

Peștera are cinci zone de acces: gura Prosacului (cu un portal impresionant de 67 metri înălţime), gaura lui Ciocardie, intrarea cunoscută sub numele de Peştera Femeii- deschidere situată la aproximativ 85 m deasupra nivelului actual de curgere al Topolniței, şi cele două deschideri de la Găurinţi.Râul Topolnițapătrunde în subteran prin Gura Prosacului şi iese prin Gura lui Ciocârlie, după ce primește apele pâraielor Ponoranți şi Găurinți.

Se remarcă trei sectoare legate între ele: sectorul Peștera Femeii, sectorul Sohodol (sau Găurinți) şi sectorul propriu-zis al PeșteriiTopolnița, format dintr-o rețea centrală de culoare, din care pornesc trei galerii mari: Racoviță, Murgoci si Prosacului. Sectorul Peștera Femeii este alcătuit din mai multe culoare - Liliecilor, Coloanelor, Drept, Vetrelor, parțialafectate de vizitatori şi de curenții de aer.

Galeriile peşterii Topolniţa sunt dispuse pe mai multe etaje, la intersecţia cărora se află săli uriaşe și cascade de apă, unde se găsesc numeroase lacuri şi formaţiuni carstice spectaculoase. Este într-adevăr o peşteră gigant, cu o reţea de galerii de fosile, subfosile şi active.

Culoarul Verde marchează intrarea în sectorul PeșteriiTopolnița, un sector format dintr-o rețea complexă de culoare si săli: Sala Guano, Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintre Săli, Sala Mare, Culoarul Uriașilor, Culoarul cu Pripor - cu multe stalagmite, Galeria Emil Racoviță - cea mai lungă galerie a peșterii, şi poate cea mai spectaculoasă din Munții Carpați, are 1.900 m lungime şi este ornamentată cu formațiunibizare spectaculoase de calcit, de tip coloană sau lumânare, cum sunt Pădurea de Lumânări sau Lacul de cleștar, Marea lumânare, Marele dom stalagnitic, Culoarul Suspendat, Culoarul Staicu, Sala Confluentelor, Culoarul Răsucit, Culoarul Speranței - de asemenea bogat în concrețiuni stalagmitice.

Galeria Murgoci, având o lungime de peste 1200 m, este lipsită de concrețiunişi are cele doua capete închise cu sifoane. Sectorul Sohodol este format din culoare fosile, subfosile si active: Culoarul cu Spirală, Culoarul cu Marmită, Culoarul cu Săritori, Culoarul Surprizelor, Culoarul cu Diaclaze, Culoarul Faliilor s.a.

Topolnița este o peșteră caldă, cu temperaturi cuprinse între 8,2-10,8 grade Celsius. Curenții de aer se simt foarte puternic datorită celor cinci deschizături. Intrarea și ieșirea din peștera se realizează printr-o galerie în lungime de 450 m sau un suitor pe circa 90 m diferența de nivel, echipat cu ascensoare.

Deplasarea între punctul de intrare și ieșire se face cu un telescaun sau cu telegondola care circulă pe o distanță de 1.300 m. Condițiile existente se pretează la îmbinarea unei circulații pe jos, cu ambarcațiuni mici și telegondolă sau telescaunul.

Din punct de vedere carstic, în cadrul peșterii Topolnița s-au conservat formaţiuni fosiliere unice în lume. Peştera este impresionantăprin speleotermele enorme, cavernamentul gigantic, cursul subteran de apă şi colonia numeroasă de lilieci. Această peşteră adăposteşte numeroase lacuri, formaţiuni spectaculoase de stalactite şi stalagmite, însoţite de o mare diversitate de forme şi culori din calcit, abisuri, sectoare subacvatice, labirinturi, torenţi şi cascade.

În peșteraTopolnița se pot analiza cu succes toate stadiile de evoluție ale unei peșteri, de la acțiunea de săpare a apei şi până la aceea de colmatare prin prăbușiri si stalagmitări. Locul are un potențial de explorare extrem de ridicatavând o stare bună de conservare.

 

Obiective turistice

 

Principalul eveniment local este serbarea câmpeneascădedicată PeșteriiTopolnița, care atrage sute de turiștişi locuitori din localitățile situate în partea de nord a județuluiMehedinți. Serbarea se desfășoarăde 50 de ani în luna august pe platoul de lângă Comuna Cireşu, în singura ziîn carese poate vizita galeria principală a peșterii pe o distanţă de aproape 600 metri, sub supravegherea unor speologi şi a unei echipe de voluntari pentru situaţii de urgenţă. La acest eveniment, participă grupuri și ansambluri locale de folclor, ocazie cu care se organizeazăde asemenea un târg cu produse agroalimentare tradiționale, în apropierea complexului carstic şi se desfășoarădiverse concursuri, cum ar fi: cea mai bună țuică de cireșe, cea mai delicioasadulceațăde cireșe.

Scopul manifestării este acela de a promova turismul în zona montană a județuluişi de a valorifica cele aproximativ 200 de monumente naturale, istorice si bisericești din perimetrul Geoparcului „Platoul Mehedinți”.

Geoparcul Platoul Mehedinți este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat pe teritoriul administrativ al județelor Gorj (5 %) și Mehedinți (95 %).Aria naturală cu o suprafață de 106,50 hectare se află în partea sud-vestică a României și cea nordică a județului Mehedinți, încadrată între Munții Mehedinți și Piemontul Getic, în apropierea drumului național DN6.

Geoparcul Platoul Mehedinți a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și reprezintă o zonă deluroasă (cu un statut special datorită gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, cu chei, văi, doline, lapiezuri, peșteri, păduri, pajiști și fânețe; cu floră și faună specifică Podișului Mehedinților.

În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea cu liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Bălții, Cornetul și Peștera Topolniței, Cornetul Bălții, Izvorul și stâncăriile de la Cămana, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei, Peștera lui Epuran.

Complexulcarstic Topolniţa-Epuran va fi introdus în circuitul turistic european prin proiecteample de amenajare ce se vor realiza cu ajutorul fondurilor europene.