Obiective Naturale / Pesteri / Pestera lui Epuran / Descriere Pestera lui Epuran / 
Descriere Pestera lui Epuran

Peștera lui Epuran

 

Peştera Epuran este una dintre cele mai interesante peşteri ale României şi reprezintă cea mai mare descoperire speologică a ultimului sfert de secol XX.

Peștera lui Epuran a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României și se întinde pe o suprafață de 1 ha.

 

Localizare

Peștera lui Epuran se află la 30 de km nord-est de Drobeta, lângă Jupăneşti, comuna Cireșu, județul Mehedinți. Este localizată în partea nord-vestică a județului Mehedinți și cea sud-estică a satului Jupânești (în Podișul Mehedinți), în apropierea drumului județean (DJ607B) care leagă localitatea Marga de satul Bunoaica. Peștera lui Epuran se remarcă prin galerii dispuse pe două etaje şi săli cu o dimensiuni impunătoare: Sala Urşilor, Sala Cavourilor, Galeria cu Bazine. Este important de menționat că peștera Epuran este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic). 

 

Istoric

 

Peştera a fost descoperită în anul 1962, când C. Nicolaescu-Plopşor executa săpături arheologice la baza unui perete de calcar din apropierea satului Jupâneşti. Deplasarea unui bloc de calcar produce degajarea unei guri de peşteră de mici dimensiuni. Pe aici pătrunde la puţin timp D. Staicu din Jupâneşti, care explorează circa 200 m de galerii. În anul 1964, o echipă a speologilor amatori din Braşov pătrunde în sistemul principal al galeriilor peşterii printr-un punct extrem de dificil (Strâmtoarea Speranţei). Prima hartă a peşterii însoţită de o descriere amănunţită o publică Fr. Thomas, L. Munthiu şi C. Ghim-basa, în 1966. Abia în anul 1973, etajul inferior activ este descoperit de o echipă a Institutului de speologie din Bucureşti, prin coborârea unui puţ de 55 metri. Aceştia explorează peste 1.300 metri de galerii necunoscute.   

 

Elemente geografice

 

Peştera lui Epuran are o lungime de peste 3 km. Aria naturală reprezintă o cavernă (peșteră alcătuită dintr-o rețea de galerii și săli) aflată în versantul pârâului Ponorăț, dispusă pe două nivele, astfel: primul nivel (activ) constituit din galerii drepte și descendente, puțuri, un lac (cu diametru sifonului de cca. 10 m) și un nivel superior cu mai multe săli (Sala Nordică, Sala Urșilor, Sala Prăbușirilor) și galerii (Strâmtoarea Speranței, Marele Ramonaj, Galeria Plăcilor de Nămol sau Galeria Comorilor).

În Sala Urşilor se găsesc schelete de urs de peşteră, fixate în decursul timpului pe planşeu cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasă zonă a peşterii este Galeria Comorilor, justificată prin bogăţia şi varietatea concreţiunilor.

Peştera lui Epuran reprezintă, de fapt, partea nordică a Peşterii Topolniţei.Peștera reprezintă un deosebit interes speologic atât datorită multiplelor formațiuni concreționare (stalactite, stalagmite, stilolite, baldachine, pânze, draperii, coloane de calcit) parietale, cât și datorită resturilor de faună fosilă (schelete de Ursus spelaeus) semnalată aici. Peștera Epuran se află în imediata apropiere a rezervației naturale Cheile Topolniței și Peștera Topolniței și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți.

 

Obiective turistice

 

Obiective turistice importante în zonă sunt și Cuptoarele dacice de topit fier descoperite de curând. Dealul Răchiţi, din comuna Cireşu, adăposteşte vestigii arheologice geto-dacice care datează din secolele al IV – II-lea înainte de Hristos. Este vorba despre două cuptoare pentru reducerea minereului de fier. Ele au fost, în amănunt, cercetate şi conservate de arheologi, în urmă cu 43 de ani. Cel două cuptoare reprezintă o adevărată comoară istorică şi aşteaptă să fie puse în valoare.

Comuna Cireșu împreună cu comuna Podeni sunt recunoscute ca localități cu mare respect pentru tradițiile și obiceiurile zonei și cu dorința de a le păstra.

Populația are ca principale activități cultivarea pământului, creşterea animalelor și plantarea cu pomi fructiferi.

O îndeletnicire străveche este arta țesătoriei, pentru care zona județului Mehedinți și în special comuna Cireșu este renumită, vatra satului Jupânești în special.