Obiective Naturale / Pesteri / Pestera Ursilor / Descriere Pestera Ursilor / 
Descriere Pestera Ursilor

Peștera Urșilor

Peștera Urșilor se află în amonte de cheile Bistriței aproape de mănăstirea Bistrița, la 500-600 de metri de intrarea în chei, pe partea stângă la urcare, cu o lungime de circa 400 m.

 

Localizare

Accesul se face pe drumul spre Târgu Jiu, către satul Bistrița, până la mănăstirea Bistrița, apoi pe Valea Bistriței, în Cheile Bistriței, aproximativ 1 km de la mănastirea Bistrița.


Elemente geografice

 

Peștera Urșilor este alcătuită dintr-o galerie principală și câteva galerii laterale dezvoltate pe fisuri și fracțuri, impresionantă prin înălțimea tavanului 35m înălțime/20m lățime și fisurile prin care se strecoară galeria.

Numele peșterii provine de la fosilele de urs de peșteră (Ursus Spelaeus) găsite în interior. Au mai fost găsite în interior și vestigii istorice datate din Neolitic, cultura Cucueni și perioadele dacă, romană și medievală.

În peșteră s-au găsit fosile de urs de peșteră și vestigii istorice începând cu Neoliticul, cultura Cucuteni, perioadele dacă, romană, medievală.

Forma intrării în Peștera Urșilor poate fi asemuită cu o pâlnie, îndreptată în jos, galeria principală pornește din partea de jos a acesteia. Există câteva galerii secundare care pornesc din galeria principală.

În peșteră se adăpostesc câteva specii diferite de  lilieci. 

Peștera Urșilor nu este electrificată și nici explorată în totalitate.

 

Obiective turistice

 

Puteți vizita orașul Bistrița cu ocazia manifestărilor cu caracter religios şi etnofolcloric: 15 august, 8 septembrie, 20 noiembrie când pot fi observate tradițiile și portul popular specific zonei.

Alte activități care pot fi efectuate în zonă sunt realizarea de trasee de alpinism tehnic (32 trasee) şi de alpinism uşor (2 trasee).

Obiective turistice în apropiere sunt:

v Schitul Pătrunsa în care își derulează activitatea 35 de călugărițe. Schitul are ca hram „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Schitul oferă cazare pentru deplasări;

v Schitul Păpușaare hramul Sfântul Grigorie Decapolitul;

v Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste chei în calcare din România, rezervaţie naturală;

 
 

v Cheile Costeştisau ale Pietrenilor,rezervaţie naturală urmăresc pârâul Costeşti pe o lungime de circa 4 km;

v izvoare cu ape mineralesulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice, hipotonice (satul Costeşti); izvoare amenajate pentru băut, în versantul drept al pârâului Costeşti, pentru tratarea afecţiunilor renale, digestive, hepatobiliare, şi endocrine.